Selectie de articole care prezic holocaustul

Selecţie de articole care prezic „holocaustul“

Vasile I. Zărnescu

Evident, expunerea pe care o fac aici este exemplificativă şi nu exhaustivă. Pe Internet se pot găsi încă alte materiale – sub formă de texte sau facsimile – care nu au fost cuprinse în culegerea de faţă.

1869, 7 noiembrie – Cercetătorii propagandei holocaustice au găsit, într-un un articol din 7 November 1869, din ziarul MEMPHIS DAILY APPEAL, statul Tennessee, prima apariţie a sintagmei „şase milioane“ de jidani: „The Hebrew National, of London, says that there are six millions Jews in the world“. (Fig. 2).

1899, 7 mai – Aceiaşi cercetători, dovedind o acribie deosebită, au găsit (în căutările de până acum) că sintagma „holocaustul jidanilor“ apare prima dată în articolul „Un american la Sevilla“, în numărul din 7 Mai 1899 al ziarului The New York Times: „At such a place, we read, was once a mighty holocaust of Jews; beneath our feet, we are told, is a mass of human bones and cinders (…) – „În această piaţă, citim, a fost o dată un înfiorător holocaust al iudeilor; sub picioarele noastre, ni se spune, e un morman de oseminte şi cenuşă umană (…)“. The New York Times este, de dinainte de 1899 şi până acum, port-drapelul propagandei holocaustice. Cu ironia sa demolatoare, Norman Finkelstein acuză: „The New York Times slujeşte drept principal vehicul de promovare a industriei Holocaustului. (…) În privinţa frecvenţei menţionărilor, Holocaustul se află pe locul al doilea, la o diferenţă mică faţă de prognoza meteorologică“! De altfel, la puţin timp de la înfiinţarea sa, ziarul a fost cumpărat de jidani, după cum relevă Kevin MacDonald: „As is well known, the New York Times is Jewish-owned and has often beenaccused of slanting its coverage on issues of importance to Jews²⁵. It is perhaps another example of the legacy of Jacob Schiff, the Jewish activist /philanthropist who backed Adolph Ochs’s purchase of the New York Times in 1896 because he believed he “could be of great service to the Jews generally²⁶“. – «După cum bine se ştie, New York Times este deţinut de jidani şi a fost de multe ori acuzat că publică reportaje tendenţioase în chestiunile importante pentru jidani²⁵. Aceasta este, probabil, un alt exemplu al moştenirii lăsate de Jacob Schiff, jidanul activist/filantrop care a sprijinit cumpărarea ziarului de către Adolph Ochs, în 1896, pentru că el credea că „acesta ar putea să fie un mare serviciu adus jidanilor, în general²⁶“» (INFLUENŢA EVREILOR ÎN LUME, pag. 65, în ediţia engleză on line, şi pag. 162, în ediţia română). Dar şi anul 1899 este un an „bogat“ în apariţii, în diverse publicaţii americane, ale articolelor care menţionează cele „şase milioane“ de jidani. (Fig. 3).

1900, 11 iunie – Stephen Samuel Wise, The New York Times, June 11, 1900: „There are 6,000,000 living, bleeding, suffering arguments in favor of Zionism“. Am reluat citatul în această scurtă „revistă a presei“, pentru că trebuie semnalată mereu logoreea liderilor sionişti în propagarea falsurilor. (Fig. 4).

1902, 27 noiembrie – Samuel W. Goldstein, New York Times, November 27, 1902: „PLEA FOR ZIONISM … In answer I would say: Does Dr. Silverman represent the 6,000,000 Jews in Russia, 300,000 in Roumania and the 1,000,000 in Galicia?“ – „PLEDOARIE PENTRU SIONISM… Ca răspuns, aş zice: Îi reprezintă dr. Silverman pe cei 6.000.000 jidani din Rusia, 300.000 în România şi 1.000.000 din Galiţia?“

1902 – Encyclopaedia Britannica, 10th Edition, Vol. 25, 1902, page 482: „While there remain in Russia and Rumania over six millions of Jews who are being systematically degraded…“ – „Atâta timp cât rămân în Rusia şi în România peste şase milioane de jidani, care sunt în mod sistematic degradaţi…“ etc. (Fig. 5). După cum se vede, Perfidul Albion s-a făcut vectorul acţiunii sioniste de denigrare a tinerei Românii prin propaganda jidănească proholocaust, folosind „prestigioasa“ Encyclopaedia Britannica, în care se pretinde că şi România participă, alături de Rusia, la „degradarea sistematică a şase milioane de jidani“. Ei bine, jidanii au rămas, după 1902, în România, iar în epoca interbelică au invadat, practic, România [1], după 1945 au „aliat“ pe rupte din România, de „persecutaţi“ ce erau de către conducerea jüden-stalinistă impusă la conducerea ţării de U.R.S.S., deşi, cum am spus şi cum se ştie din alte documente, jidanii ocupau toate posturile de conducere din România, iar după 1990, deşi ar fi dus-o, chipurile, atât de rău în România, acum revin cu zecile de mii încât, iarăşi, nu mai avem loc de ei! Un exemplu simptomatic îl anunţa Dumitru Constantin: «Deşi admonestat de ministrul izraelian de Externe, care şi-a exprimat „consternarea“ / Sandu Mazor, ambasadorul Israelului la Bucureşti, a solicitat cetăţenia română» [2]. Nu ţi-e frică, Mazore, că o să te „holocaustizăm“ din nou?! Recent, şi ex-ambasadorul Mark Gitenstein [3] a revenit în România, cu afaceri: „Mark Gitenstein, fost ambasador SUA în România, devine consilier al Astra Asigurări“ [4]. Numai că se pare că a călcat, iarăşi, cu stângul, sau o fi el un jidan ghinionist: „ANAF a început un control la Astra Asigurări, în urma sesizării ASF“. Scandalul „Astra Asigurări“ îi afectează, implicit imaginea, şi aşa foarte şifonată, de ambasador-care-şi-a-depăşit-atribuţiile în România – chiar dacă „se vede de la o poştă“ că scandalul „Astra Asigurări“ este o înscenare pentru a se plăti nişte poliţe. Un alt jidan important care a dat buzna în România, de dragul ei, fireşte, este generalul (r.) Wesley Clark, fost comandant al trupelor N.A.T.O. din Europa, supranumit „măcelarul de la Waco (Texas)“ [5] – căci incendiase cu napalm ferma în care se baricadase secta „davidienilor“ [6], holocaustizând – adică arzând la propriu – 89 de persoane, printre care şi pe cei 24 de copii ai lui David Koresh, care, ca lider al sectei, avea un harem de neveste: vreo 20 de ţiitoare [7]; Wesley Clark a venit pe post de consilier pe probleme de securitate al premierului Victor Ponta!

Invazia acestora din elita americană atestă că România a devenit din nou importantă – dar nu ca pe vremea lui Nicolae Ceauşescu, un loc de intersecţie a demersurilor politice mondiale, ci a intenţiilor de jefuire şi demolare a ţării. Dar aceştia sunt doar câţiva din „elită“. Nenorocirea e că au venit zeci de mii de jidani, să-şi ia „înapoi“ averile pe care nu le-au avut, dar pentru care au găsit „documente şi martori“, cum că, „Da!“, le-ar fi avut şi, cu ajutorul unor avocaţi, procurori şi judecători corupţi, şi-au însuşit averi nemăsurate. Şi acţiunea lor rapace va continua în forţă dacă nu se lichidează radical corupţia, dacă nu se reintroduce pedeapsa cu moartea pentru asemenea ilegalităţi şi dacă nu se controlează imigraţia!

1903, 18 septembrie – The Jewish Criterion (Pittsburgh), September 18th, 1903, page 6: „…six million downtrodden brethren“ – „…şase milioane de fârtaţi oprimaţi“.

1904, 19 februrie – The Jewish Criterion (Pittsburgh), February 19th, 1904, page 2: „…where five or six million people existed under persecution“ – „…unde cinci sau şase milioane de persoane sunt persecutate“.

1904, 7 octombrie – The Jewish Criterion (Pittsburgh), October 7th, 1904, page 1: „…the final and definite deliverance of the six millions of Russian, Roumanian and Galician Jews… transporting five or six million people over the sea“ – „…ultima şi definitiva izbăvire a celor şase milioane de jidani ruşi, români şi galiţieni (…) transportarea a cinci sau şase milioane de oameni peste mare…“.

1904, 20 octombrie – Israel Zangwill, The New York Times, October 20, 1904: „The problem does not relate to the American Jews, but to the 6,000,000 in Russia. The Russian Government has consented to allow the Jews to leave“ – „Problema nu se referă la jidanii americani, ci la cele 6.000.000 din Rusia. Guvernul rus a consimţit să permită jidanilor să plece“.

1905, 29 ianuarie – The New York Times, January 29th, 1905: „[Dr. M. H. Harris] declared that a free and a happy Russia, with its 6,000,000 Jews, would possibly mean the end of Zionism, since the abolition of the autocracy would practically eliminate the causes that brought Zionism into existence“ – „El a declarat că o Rusie liberă şi fericită, cu ale sale 6.000.000 de jidani, ar însemna, eventual, sfârşitul Sionismului, de vreme ce abolirea autocraţiei ar elimina, practic, cauzele care au dus la apariţia Sionismului“ (fig. 6).

1905, 1 noiembrie – New York Times, November 1st, 1905: „From 1800 to 1902 he caused 6,000,000 Jewish families to be expelled from Russia…“ – „Din 1890 până în 1902 a făcut ca 6.000.000 familii de jidani să fie expulzate din Rusia“. (Fig. 7).

1906, 25 martie – New York Times, March 25th, 1906: „…the condition and future of Russia’s 6,000,000 Jews were made on March 12 in Berlin to the annual meeting of the Central Jewish Relief League of Germany by Dr. Paul Nathan … He left St. Petersburg with the firm conviction that the Russian Government’s studied policy for the “solution” of the Jewish question is systematic and murderous extermination“– «…starea şi viitorul celor 6.000.000 de jidani din Rusia au fost făcute [publice] la 12 martie la Berlin la reuniunea anuală a Ligii de Ajutor Jidăneşti Centrale din Germania de către Dr. Paul Nathan (…) A plecat din Sankt Petersburg cu convingerea fermă că studiata politică a Guvernului rus pentru „soluţia“ problemei jidăneşti este exterminarea sistematică şi criminală». (Fig. 8). Aceasta era doar un truc pentru a acoperi faptul că revolta comunistă care avusese loc cu un an în urmă, în 1905, era produsul unor jidani care comiseseră atrocităţi împotriva unor patrioţi ruşi, care nu doreau un guvern despotic judeo-bolşevic.
Dar este important să se reţină că ideea lui Paul Nathan cum că «politica Guvernului rus pentru „soluţia“ problemei jidăneşti este exterminarea sistematică şi criminală» va fi inclusă în propaganda holocaustiştilor sionişti referitoare la pretinsa „Soluţie finală“ adoptată de Germania hitleristă la Conferinţa de la Wannsee, care ar fi constat în „exterminarea sistematică şi criminală“ a jidanilor. Ceea ce atestă, indubitabil, încă o dată, că toate direcţiile propagandistice sioniste privind „prezicerea“ aşa-zisului „Holocaust unic“ au fost, totdeauna, premeditate şi, deci, programate în mod organizat, într-un centru comun, într-o perspectivă îndelungată şi repetate consecvent, în „Aria calomniei“. Aşa cum se va constata din extrasele de presă etalate aici, acuza de organizare a holocaustului, de exterminare a jidanilor va fi adusă tuturor ţărilor în care locuiau jidanii, precum Rusia, Polonia, România, Ungaria, Macedonia etc. De altfel, ceea ce remarcă, în mod deosebit, Kevin MacDonald la activismul sionist este extraordinara organizare în stil partinic şi susţinerea consistentă financiar a domeniului academic şi a presei pentru argumentarea chiar „sofisticată“ a directivelor sioniste şi, la fel, susţinerea consistentă financiar a tuturor asociaţiilor jidăneşti pentru aplicarea respectivelor directive, precum şi mobilizarea cvasimilitară a asociaţiilor jidăneşti, dar şi obedienţa membrilor acestora faţă de conducerea supremă a jidanilor. Banii pentru susţinerea asociaţiilor jidăneşti erau colectaţi prin apeluri de ajutor diseminate în presă pentru capacitarea sentimentelor de compasiune atât a oamenilor simpli, dar şi a bogătaşilor, aceştia din urmă daţi, totdeauna, ca model de filantropie: vedeţi, de exemplu, apelul publicat în pagina F8, în The San Francisco Chronicle, al „filantropului şi comersantului“ Nathan Straus, în fig. 20. În etapa actuală, model de filantrop – autodefinit ca atare – este George Soros, inamic subtil al României, incitator al ţiganilor şi acţionar la cunoscuta fraudă de la Roşia Montană.

1907, 18 octombrie – The Jewish Criterion (Pittsburgh), October 18th, 1907, page 13: „… for six million people cannot emigrate“– „…pentru şase milioane de persoane care nu pot emigra“.

1908, 17 martie – Deseret Evening News, March 17th, 1908: „…poverty, starvation and disease are the afflictions which now beset the six million Jews in that country and Roumania“: – „…sărăcia, inaniţia şi boala sunt afecţiunile care acum îi năpăstuiesc pe cei şase milioane de jidani din acea ţară şi din România“.

1908, 7 august – The Jewish Criterion (Pittsburgh), August 7th, 1908: „…when six million Russian Jews are crying…“: – „…când şase milioane de jidani ruşi plâng…“.

1910, 13 noiembrie – În raportul anual al Comitetului Jidănesc American se susţine că, din 1890, Rusia a avut o politică de „expulzare sau exterminare“ a şase milioane de jidani. Fig. 9.

1911 – Encyclopaedia Britannica, 11th Edition, Vol. 2, 1911, page 145: „While there remain in Russia and Rumania over six millions of Jews who are being systematically degraded…“ Se reia placa din ediţia din 1902! Dat fiind modul repetitiv, cu mici adăugiri, de realizare a ediţiilor enciclopediilor, este de aşteptat ca aceste baliverne să fie menţinute în fiecare dintre ediţiile din intervalul 1902-1911, precum şi în cele ulterioare. Apelez la românii din Anglia, care au ceva timp pentru a face muncă voluntară în folosul patriei, să caute în ediţiile vechi, pe care le pot depista, ca să vedem de câte ori repetă Perfidul Albion această mizerabilă dezinformare!

1911 – Max Nordau, co-fondator al Organizaţiei Mondiale Sioniste, împreună cu Teodor Herzl au avertizat, la congresul sionist din Basel, Elveţia, asupra „anihilării a şase milioane de oameni“. Această declaraţie a fost făcută cu 22 de ani înainte de venirea la putere a lui Hitler (cf. Ben Hecht, Perfidy, Ed. Julian Messner, New York, 1961, pag. 254, pe http://www.amazon.com/Perfidy-Ben-Hecht/dp/0964688638). (Fig. 11).

1911, 1 septembrie – Max Nordau, The Jewish Criterion (Pittsburgh), September 1st, 1911, page 3: „…the downfall of six million creatures (…) for no war has ever yet destroyed six million human lives“ – „…căderea a şase milioane de creaturi (…) pentru că nici un război încă n-a distrus vreodată şase milioane de vieţi omeneşti“.

1911, 23 septembrie – American Jewish Year Book 5672 (23 Sep 1911-11 Sep 1912), page 308: „Russia has since 1890 adopted a deliberate plan to expel or exterminate six millions of its people for no other reason than that they refuse to become members of the Greek Church, but prefer to remain Jews“ – „Încă din 1890 Rusia a adoptat un plan deliberat de a expulza sau extermina şase milioane de persoane pentru nici un alt motiv decât că ei refuză să devină membri ai Bisericii greco-ortodoxe, ci preferă să rămână jidani“. Aici se reia ideea din 13 noiembrie 1910, menţionată în raportul anual al Comitetului Jidănesc American.

1911, 31 octombrie – The New York Times, October 31st, 1911: „The 6,000,000 Jews of Russia are singled out for systematic oppression and for persecution due to process of law“ – „Cele 6.000.000 de jidani din Rusia sunt ţinta unei oprimări şi persecuţii sistematice prin toate pârghiile juridice“.

1912, 5 ianuarie – The Jewish Criterion (Pittsburgh), January 5th, 1912: „…more than six million Jews reside in small towns and villages there is no Sabbath question“ – „…Mai mult de şase milioane de jidani locuiesc în oraşe mici şi sate şi nu se pune problema Sabatului “.

1912, 11 septembrie – În stilul său bombastic şi ipocrit tartor-rabinul S.S. Wise (fost Weisz) continuă să-şi împrăştie otrava holocau$tică. Rabbi Stephen S. Wise, New York Tribune, September 11th, 1912, page 9: „Russia is now asphyxiating the Jews. It does not dare to offend the nations by blood spilling, so it is slowly, but surely grinding out the lives of 6,000,000 Jews“ – „…Rusia acum asfixiază jidanii. Ea nu îndrăzneşte să ofenseze naţiunile prin vărsare de sânge, aşa că, încet, dar sigur macină vieţile a 6.000.000 de jidani“.

1913, 18 octombrie – Fort Wayne Journal Gazette (IN), October 18th, 1913, page 4: „There are six million Jews in Russia and the government is anxious to annihilate them by methods that provoke protests from the civilized world“ – „Sunt şase milioane de jidani în Rusia şi guvernul este nerăbdător să-i anihileze provocând proteste din partea lumii civilizate“.

1914, 10 iulie – The Jewish Criterion (Pittsburgh), July 10th, 1914, page 9: „…where six million Jews are suffering…“ – „unde şase milioane de jidani suferă…“.

1914, 2 decembrie – The New York Times, December 2nd, 1914, page 12: „APPEAL FOR AID FOR JEWS. …the plight of more than 6,000,000 Jews… upon the Jewish people, more than nine millions of whom live in the countries at war and over six million of these in the actual war zone in Poland, Galicia and the whole of Russian frontier“ – „APEL DE AJUTORARE A JIDANILOR. (…) supliciul a mai mult de 6.000.000 de jidani… asupra poporului jidănesc, din care mai mult de nouă milioane trăiesc în ţările în război şi peste şase milioane dintre aceştia în însăşi zona de război în Polonia, Galiţia şi pe întreaga frontieră rusească“. Fig. 10.

1915, 14 ianuarie – The New York Times, January 14th, 1915, page 3: „In the world today there are about 13,000,000 Jews, of whom more than 6,000,000 are in the heart of the war zone; Jews whose lives are at stake and who today are subjected to every manner of suffering and sorrow…“ – „În lumea de astăzi există aproximativ 13.000.000 de jidani, dintre care mai mult de 6.000.000 se află în inima zonei de război; jidanii ale căror vieţi sunt în joc şi care sunt supuşi la nenumărate feluri de suferinţe şi dureri…“.

1915, 25 iunie – În The Jewish Criterion (Pittsburg) se glosează: „Anihilarea a şase milioane de jidani…“. Fig. 13.

1917 – Sioniştii Chaim Weizmann [8] (viitorul prim preşedinte al statului Israel) şi Nahum Sokolow [9] fac presiuni asupra guvernului britanic să sprijine proiectul sionist de stabilire a unui cămin naţional (atenţie, nu stat, ci cămin) în Palestina. Guvernul britanic emite declaraţia cunoscută sub denumirea de Declaraţia Balfour, această scrisoare fiind adresată lui Lionel Walter Rothschild. Fig. 14. Din grupul de presiune făceau parte rabinul S.S. Wise, judecătorul Louis Brandeis – şi el sionist activ – şi, evident, chiar Woodrow Wilson, probabil cel mai faimos preşedinte al S.U.A.

1919, 8 septembrie. În New York Times din 8 septembrie 1919, imediat după încheierea Primul Război Mondial, jidanii pretind că încă „şase milioane“ sunt în pericol de a muri. Se cere stoparea pogromului contra jidanilor din Ucraina. Fig. 17.

1919, 15 septembrie – Campanie de strângere de fonduri pentru jidanii suferinzi. Fig. 18.

1919, 18 septembrie – În Fort Wayne Journal Gazette din 18 septembrie 1919, se lansează, în pagina 2, pentru tot statul Indiana, sloganul „Save Six Million“! Fig. 19.

1919, 19 octombrie – În San Francisco Chronicle din 19 octombrie 1919, Nathan Straus îngroaşă şi el minciuna despre cele „şase milioane de jidani, din cele 16.000.000 existenţi în lume…“. Fig. 20.

1919, 31 octombrie – În The American Hebrew, din 31 octombrie 1919, Martin H. Glynn cere „stoparea crucificării jidanilor“. Fig. 22.

1919, 11 noiembrie – Campanie de strângere de fonduri pentru şase milioane de jidani care suferă de pe urma războiului. Fig. 23.

1920, februarie 6 – În The Toronto World: „Six Million Jews are facing death“. „Îi aşteaptă moartea pe şase milioane de jidani“. Fig. 24.

1920, februarie 8 – Winston Churchill a publicat articolul „Zionism versus Bolshevism: A Struggle for the Soul of the Jewish People“, în ILLUSTRATED SUNDAY HERALD (cf. http://www.mosaisk.com/revolution/Winston-Churchill-Zionism-Versus-Bolshevism.php; vezi şi fig. 25).

1920, 11 aprilie – În Tulsa Daily World: „Azi, 6.000.000 de jidani sunt …“. Fig. 26.

1921, 20 iulie – În New York Times: jidanii pun iarăşi clişeul cu cele „şase milioane“ de victime pentru a contracara ofensiva „ruşilor albi“, care câştigă teren în faţa jidanilor bolşevici, în încercarea de a ascunde implicarea lor în bolşevism. Fig. 24.

1931, 29 decembrie – Doar jidănimea suferă de foame. Fig. 25.

1933, 24 martie – În Daily Express din 24 martie 1933, „Iudea declares war on Germany“. (Fig. 26). Adolf Hitler vine la putere şi imediat începe să îşi tipărească propria monedă, retrăgând Germania de pe orbita financiară a sistemului bancar jidănesc condus de Rothschild. Consecinţa imediată: jidănimea mondială declară război economic Germaniei, încercând să înăbuşe, astfel, Germania şi regimul naţional-socialist. Liderii sionişti din Germania şi liderii evreilor şi jidanilor din Palestina se opun declaraţiei de boicot economic a lui Samuel Untermeyer, care şi el vorbea de „uciderea a şase milioane de evrei“. Presa din S.U.A., controlată în totalitate de jidani – care fuseseră, în totalitate progermani, cum avea să-i denunţe Benjamin Freedman în discursul său [10] – schimbă politica cu 180 de grade şi face o presiune atât de puternică încât zombii americani trec la blocada produselor importate din Germania [11]. Actul de trădare al jidanilor duce, în mod întemeiat, la declararea lor ca „duşmani ai statului“ de către regimul naţional-socialist şi, eventual, sunt internaţi în lagăre de muncă. Acelaşi lucru avea să se petreacă şi cu japonezii de pe teritoriul american după atacul de la Pearl Harbour. Dar dacă ceea ce făceau americanii era normal şi moral, aceleaşi fapte făcute de germani erau condamnabile.

1933. În presa americană se face propagandă pentru boicotarea produselor germane. Fig. 27.

1936, 8 august – „Delegaţi din 32 de naţiuni reprezintă şase milioane de jidani…“ Fig. 28.

1936, 30 noiembrie – „Dr. Wiezmann spune: …   “. Fig. 29.

1938, 9 ianuarie – În The New York Times, din 9 ianuarie 1938, cu nouă luni înainte de Noaptea de Cristal, jidanii pretind că „6 milioane de jidani“ sunt victime ale persecuţiei guvernelor statelor europene. Fig. 30.

1939, 14 februarie – „Dr. Wiezmann spune … “. Fig. 31.

1939, 22 februarie – În The Evening Independent, St. Petersburg, Florida, „Şase milioane de jidani disperaţi…“ Fig. 32.

1939, 13 octombrie – În The Jewish Criterion: „A weekly paper for Jews in Pittsburgh, advised readers five years before the end of WW2 6,000,000 Jews would be annihilated as part of a Nazi plan“ – „Un săptămânal al jidanilor din Pittsburgh îşi informa cititorii, cu  cinci ani înainte de sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, că 6.000.000 de jidani vor fi anihilaţi ca parte a unui plan nazist“ (cf. https://www.stormfront.org/forum/t893694-2/). Fig. 33.

1940, 26 iunie – Jidanii pretind, încă o dată, că „şase milioane sunt condamnaţi la distrugere“, chiar înainte ca taberele de concentrare să fie construite (fig. 35), dar în toamna lui 1945 vor găsi exact „şase milioane“ de jidani ucişi (cf. fig. 36).

1945, 8 ianuarie – Înainte ca cineva să fi ştiut numărul exact al victimelor, jidanii sionişti deja avansează numărul de „şase milioane“ ca fiind, chipurile, un fapt istoric, real. „6.000.000 de jidani morţi“, titrează New York Times, citându-l pe Jacob Lestchinsky, secretar la Yiddish Scientific Institute – atenţie, Yiddish nu Hebrew –, care dezinforma, astfel, lumea, într-o conferinţă la Hotel Park Central din New York. Fig. 37.

1945, 15 martie – În săptămânalul moscovit în limba engleză Soviet War News, sordidul denigrator al României şi al Armatei Române, Ilya Ehrenburg – un jüden-bolşevic strecurat printre epurările staliniste –, „întors după o vizită de două săptămâni în Germania“, îşi „expunea impresiile“: „The world now knows that Germany has killed six millions Jews“ – „Lumea acum ştie că Germania a ucis şase milioane de jidani“! (Cf. fig. 38). Nici nu se terminase războiul, nu se făcuse numărătoarea victimelor, dar, ca şi Jacob Lestchinsky, Ilya Ehrenburg ştia că fuseseră ucişi şase milioane de jidani! Dată fiind existenţa încă a războiului, nu era posibil ca Ehrenburg să fi putut să comunice cu Lestchinsky. De aceea este mai plauzibilă presupunerea că şi Ehrenburg era la curent cu directiva promovării sintagmei fatidice „şase milioane de iudei ucişi“ – clişeul difuzat în presa americană de şapte decenii, îndeosebi în timpul şi după Primul Război Mondial. Dar, peste circa două decenii, lui Hannah Arendt avea să-i scape „porumbelul“ pe gură: „…numărul total al victimelor Soluţiei Finale este o simplă presupunere – între patru şi şase milioane – şi nu a fost niciodată confirmat“!

1945, toamna. În The Times (Londra), din 14 august, 22 septembrie şi 9 octombrie 1945, se glosează pe cele „şase milioane de jidani ucişi“, deşi nu se făcuse numărătoarea morţilor.  Fig. 36.

Textele complete referitoare la cele 256 de apariţii ale noţiunilor „holocaust“ şi „şase milioane de jidani“ folosite în presă înainte de începerea Procesului de la Nürnberg, însoţite de alte facsimile din presa vremii şi explicaţii detaliate, le puteţi accesa aici: http://criticomblog.wordpress.com/2013/04/19/256-erwahnungen-von-6-000-000-juden-vor-bekanntmachung-durch-die-nurnberger-prozesse/ şi aici http://zioncrimefactory.com/the-six-million-myth/. Un colaj de extrase de presă din 31 octombrie 1869 şi 17 februarie 1945 este prezentat în fig. 39. Alte câteva facsimile cu propaganda holocaustică de la începutul secolului XX, din 16 septembrie 1903 până în 2 octombrie 1941 sunt expuse în fig. 46. De asemenea, consultaţi şi site-ul general, cu multe facsimile de presă, http://www.stormfront.org/forum/t712023-2/.

O dovadă în plus că numărul de „şase milioane de jidani ucişi“ este o făcătură este şi faptul că Polonia, care a furnizat cei mai mulţi gardieni şi alţi deservenţi pentru lagărele de concentrare germane a pus, iniţial, inscripţii cu numere exagerate, ca să se spele de vinovăţie, dar, apoi, sub presiunea faptelor, a fost nevoită să modifice de mai multe ori plăcile „memoriale“ care consemnau numărul morţilor de la Auschwitz: de la patru milioane, la trei milioane, apoi la 1,5 milioane, apoi la un milion: vedeţi fig. 43-44. Când vor fi accesibile arhivele lagărului, confiscate de Armata Roşie, s-ar putea să le scoată cu totul.

La vremea când marele nemernic Ilya Ehrenburg se plimba prin Germania distrusă şi care încă mai lupta pe două fronturi, un jidănel necunoscut era oblojit de către nemţii umanişti pentru o infecţie la un picior în lagărul de tratament de la Birkenau: un „puţoi opărit“ pe nume Elie Wiesel. Folosesc sintagma „puţoi opărit“ deoarece aceasta aparţine marelui nostru ziarist Cristian Tudor Popescu [12], cu care l-a caracterizat pe un alt mare „patriot“ (anti)român [13], Mihai-Răzvan Ungureanu [14], pe vremea când fusese ministrul de Externe al României şi a cedat Ungariei averea Fundaţiei Gojdu; sintagmă pe care nu i-a mai atribuit-o în timpul cât a fost proţăpit şef al Serviciului de Informaţii Externe (probabil pentru că Nicolae Ulieru apucase să-l denunţe pe „M.-R.U.“ ca – „ghici ghicitoarea mea!“ – „agent al unui serviciu secret străin“), iar în cele două luni juma’ cât a fost premier, C. T. Popescu nu a mai avut timp s-o scoată din panoplie sau, poate, a fost intimidat de M.-R. (Austro)Ungureanu [15] pe când mânca vaca Kobe.

Să revenim à nos moutons! La câţiva ani după ieşirea din lagăr, un viitor mare ticălos – dar insignifiant în acei ani – a făcut un mare gheşeft pentru el, dar în dauna Omenirii: Elie Wiesel, căci despre el e vorba, s-a întâlnit cu un searbăd scriitor francez ajuns, printr-un concurs de împrejurări, membru al Academiei Franceze, François Mauriac. Acesta i-a propus să-l infiltreze în elita presei şi literaturii franceze, cu condiţia ca Elie Wiesel să nu implice Franţa în propaganda holocaustului, care, după verdictele date în Procesul de la Nürnberg şi la adăpostul trupelor de ocupaţie ale Aliaţilor, scotea capul pe plan internaţional, nu doar în presa din S.U.A.

Astfel, «Wiesel este cel care a ajuns să prezideze instanţa elveţiană care „distribuie“ sume colosale furnizate de către băncile elveţiene organizaţiilor jidăneşti care le pretind sentenţios. Literatura holocaustică este cel mai enorm caşcaval al epocii noastre şi Wiesel este profetul său. Confirmarea o găsim în cele de mai jos», semnalează autorii francezi ai introducerii [16] la studiul lui Naomi Seidman, Elie Wiesel and the Scandal of Jewish Rage („Elie Wiesel şi scandalul furiei evreieşti“) [17].

 NOTE

[1] Voicu Tudor, Vasile I. Zărnescu, „Octavian Goga – 132 de ani de la naştere“, pe http://www.altermedia.info/romania/2013/03/25/octavian-goga-132-de-ani-de-la-nastere/.

[2] În Adevărul, 13 august 2003, pe http://www.adevarul.ro/actualitate/Sandu-Mazor-ambasadorul-Israelului-Bucuresti_0_77993445.html.

[3] Cf. http://www.dcnews.ro/vizita-lui-ponta-un-semn-ca-epoca-gitenstein-s-a-incheiat-corespondenta-din-washington-de-la-bogdan-chirieac_380183.html.

[4] Cf. http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/mark-gitenstein-fost-ambasador-sua-in-romania-devine-consilier-al-astra-asigurari-11888270.

[5] Cf. http://roncea.net/index.php/intelmedia/item/148-who-the-bigi-bigi-is-wesley-clark.

[6] Cf. http://www.liveleak.com/view?i=b36_1359487514 .

[7]Cf. http://www.crimelibrary.com/notorious_murders/not_guilty/koresh/1.html .

[8] Cf. http://en.wikipedia.org/wiki/Chaim_Weizmann .

[9] Cf. http://en.wikipedia.org/wiki/Nahum_Sokolow .

[10] Benjamin Freedman, pe http://www.sweetliberty.org/issues/israel/freedman.htm .

[11] Vezi: http://conspiratiisimistere.wordpress.com/2014/02/08/de-ce-au-ajuns-germanii-sa-i-omoare-pe-evrei-cine-a-declansat-si-la-ce-au-folosit-razboaiele-mondiale/ .

[12] Cf. Cristian Tudor Popescu, „Daţi afară din ţară“, în Gândul, 11 mai 2005, pe http://www.ziaristionline.ro/2012/07/13/crocodilul-ct-popescu-si-putoiul-oparit-mr-ungureanu/ . De pe arhiva ziarului Gândul, articolul a fost scos!

[13] Cf. http://www.ioncoja.ro/2012/02/ce-lipseste-din-biografia-mirobolantului-intelectual-mihai-razvan-ungureanu/.

[14] Cf. http://www.cotidianul.ro/basescu-i-a-deschis-lui-mr-ungureanu-dosarul-de-tradare-nationala-189877/.

[15] Cf. http://roncea.ro/2012/09/26/limba-lui-ungureanu-si-o-petitie-pentru-recuperarea-patrimoniului-fundatiei-gojdu-din-ungaria-ignorata-de-basescu-de-peste-un-cincinal/.

[16] Vasile Zărnescu, „Problema holocaustului (2)“, în AlterMedia, 28 octombrie 2008, pe http://ro.altermedia.info/romania/2008/10/28/problema-holocaustului-2/.

[17] Cf. http://www.vho.org/aaargh/fran/tiroirs/tiroirEW/WieselMauriac.html.